Chris Rea s-a născut pe 4 martie 1951 în Middlesbrough, Anglia şi este cunoscut pentru vocea s-a groasă şi aspră. Rea a vandut peste 30 de milioane de discuri la nivel mondial.
Albumul de debut "Whatever happened to Benny Santini?" i-a oferit lui Chris Rea cel mai bun single din carieră ,"Fool (If you think it's over)"care a ajuns pe locul 12 în Billboard Hot 100. Piesa i-a adus o nominalizare la premiile Grammy pentru cea mai bună piesă a anului dar a pierdut în faţa lui melodiei „Just The Way You are" a lui Billy Joel .
A urmat albumul "Deltics" lansat în 1979 când Chris începuse să îşi concentreze atenţia către continentul European.A lansat opt albume în anii 80 printre care "Tennis" (1980), "Chris Rea"(1982), "Water Sign"(1983), "Wired to the Moon"(1984)," Shamrock Diaries" (1985), "On the Beach"(1986) şi "Dancing with Strangers" (1987).
Abia în anul 1985 audienţa britanică a început să îl remarce pe Chris cu melodiile "Stainsby Girls" şi "Josephine", după albumul "Shamrock Diaries". Tot în acelaşi an avea să cânte în faţa a 95 000 de oameni la deschiderea concertului formaţiei Queen din Irlanda.
"On the Beach" şi "Dancing with Strangers" au ajuns hituri în Marea Britanie înaintea apariţiei compilaţiei "New Light Through Old Windows" din 1988 care i-a adus o recunoaştere mai mare.
Au urmat alte 2 albume "The Road to Hell" şi "Auberge" care au ajuns pe primul loc in topurile din Marea Britanie şi Europa.
În 1992 a lansat "God's Great Banana Skin" (1992) care a ajuns pe locul 4 in acel an în Marea Britanie. Albumul a însemnat revenirea lui Chris la un rock pe care îl mai abordase pe albumul "The Road To Hell "iar single-ul "Nothing To Fear" a fost încă un hit din Top 20.
Un an mai târziu a lansat "Espresso Logic" iar piesa " Julia", inspirată după ce-a de a doua lui fată a ajuns pe locul 11 în UK Top 40.
Au urmat albumele "La Passione" (1996)," The Bleu Café" (1998), "The Road to Hell: Part 2"(1999) iar în 2000 "King of the Beach" care a fost apreciat atât de critici cât şi de public.
În 2002, Chris s-a reîntors la rădăcinile sale blues, lansând "Dancing Down The Stony Road". Albumul a fost urmat de un DVD cu acelaşi nume , care mai cuprindea un documentar "Making Of" dar şi un colaj de la un concert din Cologne.
În 2003 Rea şi-a înfiinţat propria casă de discuri şi de atunci a lansat albumele "Blue Street" (2003) şi "The Blue Jukebox"(2004).
Chris Rea a lansat ultima sa colecţie "Blue Guitars" în 2005 care conţinea o colecţie de 11 CD-uri cu 137 de melodii blues şi a fost înregistrat în doar 18 luni. Pachetul mai conţinea un DVD dar şi propriile sale desene ce erau folosite drept coperţi pentru albume.
"The Return of the Fabulous Hofner Blue Notes" (2008) cuprindea 38 de piese noi pe 3 CD-uri şi 2 LP-uri şi a fost urmat de un turneu European.
Septembrie 2009 a fost luna lansării noului material semnat Chris Rea - "Come So Far, Yet still so far to go" iar pe 1 ianuarie 2010 artistul a plecat întrun turneu European cuprinzând orase precum: Budapesta, Moscova, Paris dar şi Bucureşti.
Pe 6 februarie 2010, aproximativ 4.000 de persoane au luat parte la concertul pe care Chris Rea l-a susţinut la Sala Palatului din Bucureşti.
Artistul nu a dialogat cu spectatorii, în schimb a arătat că încă mai poate seduce audienţa cu piesele "Sweet Kiss", "Julia", "Stainsby Girls", "On the Beach", "Mature Times", "Auberge" sau "Looking for the Summer".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu